Sarbatoarea pascala este incarcata de semnificatii si traditii.
Chiar daca foarte multe s-au pierdut de-a lungul timpului ori au fost adaptate, avem in continuare cu ce sa ne mandrim.

Iata cateva dintre cele mai putin cunoscute obiceiuri de Paste:

Maramures
In unele sate, doar barbatii merg cu oua si cozonac la sfintit, in Noaptea de Inviere. Apoi ei se intrec care ajunge primul acasa, in ideea ca acea gospodarie va fi norocoasa in anul respectiv. Tot barbatul va ciocni cate un ou cu fiecare membru al familiei.

Din diverse motive, in unele sate, Liturghia de Inviere are loc la 5 dimineata. Inainte de a pleca la biserica, toti cei din casa se spala pe fata cu apa dintr-un bol in care s-au pus in prealabil un ou rosu si o moneda de argint. In Moldova, in schimb, acest obicei are loc dupa intoarcerea de la biserica, inainte de servirea bucatelor pregatite.

Umblatul in tez este mai putin cunoscut, dar inca se pastreaza. Copiii de 13-14 ani merg din casa in casa si spun Hristos a Inviat!, iar gazda le raspunde cu Adevarat a Inviat! si le ofera oua rosii. Odinioara, li se dadeau diverse unelte pentru gospodarie, cociorva (pentru scos painea din cuptor) si un mai de batut rufele (cunoscut drep pranic). Astfel li se transmitea ideea ca au ajuns la varsta la care isi pot castiga existenta muncind.

In Tara Oasului, in toate cele 3 zile de Paste, dupa terminarea slujbei religioase, tinerii se imbraca in port popular, isi iau perechile si se rotesc in jurul bisericii. Dupa a treia tura se schimba perechile. Totul se desfasoara in liniste, fara muzica, cel mult pe ritmul impus de toaca. In acest timp, parintii si bunicii ii urmaresc ca sa vada cine cu cine se potriveste.

Bucovina si Moldova
Odinioara, femeile incondeiau ouale crude, dupa care le fierbeau. Pentru aceasta foloseau chisita (o bucatica foarte ascutita de tabla, fixata intr-un bat).

Ouale rosii sunt numite merisoare, pentru ca, la inceput, erau vopsite doar in rosu, iar culoarea se obtinea din plante puse la macerat de Florii. Ouale galbene poarta denumirea de galbinete, cele verzi – verdete, iar cele albastre – albastrele. Se spune ca portocaliul reprezinta zona Moldovita, rosul - Brodina, verdele si albastrul - Ulma, iar negrul - Ciocanesti.

Ouale inchistrate (incondeiate, adica) din Bucovina sunt renumite nu doar pe plan national, ci si international. De marti si pana in Sambata Mare, femeile deseneaza pe oua diverse elemente, apoi le cufunda in bai de culoare si le ung cu grasime, ca sa fie lucioase. Cel mai adesea, desenele reprezinte unelte din gospodarie (grebla, furca, sapa), fluierul ciobanului, crucea, albina, coarnele berbecului etc.

In Moldova si Bucovina, inainte de a merge la slujba de Inviere, oamenii lasa luminile aprinse in toata casa, ba chiar si in curte, in ideea ca, astfel, lumina sfanta va ajunge si acolo. Imediat dupa Inviere si pana la Inaltare, adica timp de 40 de zile, oamenii se saluta cu Hristos a Inviat!, Adevarat a Inviat!. De Inaltare se raspunde: Hristos S-a Inaltat!, Adevarat a Inaltat!.

Ca sa fie frumoase tot anul, odinioara, fetele din Bucovina se duceau in Noaptea de Inviere in clopotnita bisericii din sat si spalau limba clopotului cu apa neinceputa, iar apoi lua restul de apa acasa. Ideea era ca, asa cum mergea lumea la biserica in numar mare, asa sa fie ele curtate de feciori.

Astazi se pastreaza obiceiul ca de Inviere sa fie dus la biserica un cocos viu, dar nu negru, si dat de pomana pentru cei care au murit fara lumanare.
In unele sate din Bucovina, de Paste se mananca "Babe", adica o prajitura facuta din cozonac, turnata in forme speciale si umpluta cu rahat, stafide si nuca. Ca si cozonacul, "Babele" sunt duse la biserica pentru a fi sfintite.

Transilvania
Odinioara, fetele se spalau pe fata, in diminetile de Paste, cu apa de pe roata morii, ca sa aiba tenul curat tot anul.

Tot in Transilvania exista obiceiul ca, din Joia Pastelui si pana in lunea urmatoare, feciorii sa scoata toaca din biserica si sa o pazeasca non stop, pentru ca altii veneau sa o fure. Daca reuseau, invinsii aveau de dat bani multi drept rascumparare. Dupa terminarea slujbei religioase din a doua zi de Paste, se facea masa mare in afara satului, pe un camp, si se petrecea cu muzica si dans. Petrecerea tinea, de obicei, pana a treia zi de Paste.



In prezent, in Transilvania se pastreaza traditia udatului. Baietii merg in alai pe la fetele de maritat si le stropesc cu apa sau parfum, simbolistica fiind cea a unui act de purificare. In fruntea alaiului, un baiat tine in mana o prajina cu o naframa alba.

Oltenia
Spre deosebire de celelalte zone ale tarii, in Oltenia barbatii incondeiaza ouale. In plus, la intoarcerea de la slujba religioasa, in dimineata primei zile de Paste, nimeni nu are voie sa intre in casa pana cand nu se culege iarba verde din gradina si se pune pe treptele casei. Odata facut acest ritual, se intra in locuinta cu lumanarea aprinsa si se rosteste Hristos a Inviat!.

Tot in Oltenia, pentru masa de Paste se pregateste ciorba de bureti (noi o stim drept ciorba de miel).

Autor:  Alina Tibichi