Stiati sau nu, cei mai multi dintre noi ne bucuram de beneficiile multiple ale aromaterapiei aproape in fiecare zi, gratie mirosurilor placute pe care le inhalam de fiecare data cand preparam sau servim o masa delicioasa. Incepand cu aromele diverse si imbatatoare ale condimentelor si continuand cu cele ale fructelor sau ale zarzavaturilor consumate in starea lor naturala sau in amestecuri diverse aromaterapia a devenit parte din viata noastra si este pacat sa nu profitam din plin de acest lucru, preparand mancaruri fade sau preferand mereu doar produsele procesate la masa.

Multe dintre parfumurile pe care le inhalam pe durata servirii mesei sau atunci cand o preparam sunt si foarte benefice pentru starea noastra generala de bine, aici putand aminti, de exemplu, busuiocul, cimbrul, scortisoara, vanilia si alte condimente sau plante aromatice despre care se stie de multa vreme ca influenteaza organismul uman la nivel fizic si emotional. Nu ne va surprinde deci sa aflam faptul ca atmosfera speciala de sarbatori este creata si intretinuta inclusiv prin intermediul aromelor specifice, noi reactionand aproape instinctiv, odata ce inhalam mirosul de scortisoara sau de vanilie, si schimbandu-ne instantaneu starea de spirit intr-una sarbatoreasca, foarte placuta.

Se poate deci introduce in bucatarie si o formula aparte de a pregati mancarea, in cadrul careia sa se speculeze la maximum si beneficiile pe care le poate oferi aromaterapia pentru sanatatea noastra. Prin intelegerea si apelul la influentele diverse ale plantelor, condimentelor si altor ingrediente asupra simturilor noastre putem nu doar sa gatim cu o mai mare placere, dar si sa experimentam o intreaga gama de senzatii la nivel fizic si emotional, cu un impact deosebit de pozitiv asupra starii noastre generale de sanatate. Afrodisiacele naturale, stimulentele cerebrale, calmantele diverse precum si culorile vii ale alimentelor ne vor fi astfel mereu alaturi in dorinta noastra comuna de mai bine.

Infuziile, de exemplu, sunt unele dintre primele retete culinare pe care le experimentam cu totii atunci cand invatam arta gatitului. Ceaiurile, cafeaua, vinul fiert sau sucurile naturale ne imbata simturile cu arome contradictorii si ne semnaleaza pe aceasta cale daca am procedat corect sau nu de la bun inceput. Nu e nevoie sa gusti ceaiul sau cafeaua pentru a sti din start daca ai avut sau nu succes in prepararea lor. Aroma lor specifica va fi un semn clar ca totul a iesit perfect sau ca, dimpotriva, mai avem inca de lucrat la abilitatile noastre de bucatar. Cu cat reusim sa combinam mai adecvat ingredientele cu atat mai mult ne vom apropia de tainele ascunse ale aromelor, simtind apoi aproape fara sa ne mai spuna nimeni nimic ce si cum trebuie facut ca sa obtii un maximum de beneficii si senzatii placute pe aceasta cale.

Supele si tocanitele cer un grad crescut de pricepere in bucatarie, dar nu sunt atat de greu de preparat. Este insa la fel de adevarat si faptul ca in fiecare gospodarie vor exista mici diferente in aroma si gust chiar daca peste tot se respecta cam aceeasi reteta de preparare a felului respectiv de mancare. Aceste diferente apar prin gradul mai mic sau mai mare de independenta afisat de gazda in raport cu normele culinare, dar se datoreaza si unui instinct special al unora dintre noi care gasesc nu doar formule noi de preparare a unei mancari, dar poseda si niste abilitati aparte care le permit sa se joace cu aromele si sa obtina rezultate pozitive de fiecare data cand se apuca de gatit. Asemenea persoane nu se vor plictisi niciodata in bucatarie si tot de la ei invatam si noi, ceilalti, sa profitam din plin de gustul si mirosul placut al unui fel de mancare despre care credeam anterior ca stim tot ce se poate sti.

Felul in care dozezi condimentele in mancare este vital pentru obtinerea unor rezultate de exceptie, si este nevoie de castigarea unei bune experiente culinare pentru a invata asemenea lucruri, dar se pot face si progrese insemnate daca ne lasam condusi in primul rand de semnalele olfactive si alegem sa dozam ingredientele si in functie de aromele lor si modul in care acestea se combina intr-un mod fericit. Asa intelegem de exemplu mai usor de ce anumite condimente sunt mai eficiente in stare uscata, iar altele trebuie folosite mai des in stare proaspata ori de ce este nevoie sa macinam unele ingrediente pentru efecte maxime la gatit. Gustul este de asemenea important insa, odata cu castigarea experientei, intelegi ca totul se poate face aproape perfect si fara a mai fi nevoie sa gusti mancarea pe masura ce o gatesti deoarece ajungi sa te increzi atat de mult in semnalele date pe calea mirosului incat stii mereu ce trebuie sau ce nu mai trebuie sa adaugi in mancare.

Persoanele care ajung cu timpul sa se indragosteasca de aromele specifice ale bucatariei sunt bineinteles si cei care obtin de obicei rezultate deosebite la gatit. Acestia vor prefera mai intotdeauna sa cultive, daca se poate, aproape toate plantele si zarzavaturile aromate cu propria mana pentru ca deja isi doresc mai mult si simt ca ei pot obtine acest lucru si apeland la alte cunostinte decat cele culinare, adica la o arta mai straveche, respectiv aceea a cultivarii pamantului. Astfel poti ajunge, prin arome si tehnici aduse la perfectiune, sa te apropii mai mult de origini si sa descoperi alte parfumuri ascunse ale mancarii, inca dinainte de a fi aceasta gandita sub forma unei retete culinare. Aromele pamantului proaspat arat sau umezit de ploaie ori acelea ale patrunjelului inca odihnindu-se pe stratul sau, alaturi de morcovi si leustean, iti pot induce o stare de plenitudine la fel de usor ca si parfumul deosebit al ceaiului de vanilie sau aroma unica a scortisoarei.

Astfel se poate face trecerea din universul bucatariei intr-un alt univers mult mai vast, al naturii in continua crestere si transformare, iar ceea ce credeai ca stapanesti la nivel de maestru culinar se transforma brusc doar intr-o mica samanta, speranta a unui nou inceput. Alte arome si parfumuri, mai mature si echilibrate, incep sa iti stapaneasca simturile si te indrepti catre aceasta noua lume cu inocenta unui copil, fiind fericit ca lucrurile nu incep si nici nu se incheie in fata oalei de gatit ci ele vin si se intorc toate in acelasi loc din care se pare ca ne tragem la urma urmei cu totii.

Autor:  Lucia Mihailescu