Cel putin pentru romani, daca nu pentru intreaga lume crestina, a existat intotdeauna o legatura stransa intre sarbatoarea Invierii Domnului si bucatele care se consuma in aceasta perioada. Incepand cu Postul Mare, care detoxifiaza si pregateste trupul nostru pentru noul an, si incheind cu intreaga saptamana de dupa noaptea de Inviere, cu totii am fost invatati sa respectam un adevarat ritual culinar, unde hrana de origine animala este alternata fericit cu produse din surse vegetale si cu mese moderate de peste.

Din punct de vedere religios, spiritual, se stie ca Pastele crestin simbolizeaza invierea lui Hristos, dar in egala masura vesteste si renasterea intregii creatii, permitandu-se din aceasta cauza si pastrarea unor traditii pagane pe durata intregii sarbatori, inclusiv in ce priveste alimentatia specifica pentru zilele de Paste.

Incepand cu ouale rosii si incheind cu mesele din carne de miel, crestinii sarbatoresc copios in aceasta perioada desi multe dintre bucatele asa-zis traditionale nu au nici cea mai mica legatura cu lumina Pastelui sau cu invierea lui Hristos, care ne-a transmis multe invataturi inspirate, dar cu siguranta nu a recomandat expres si uciderea a milioane de mieluti si vitelusi in cinstea invierii sale din morti.

Nu intamplator bucatele care se duc la biserica pentru a fi sfintite pentru masa de Paste includ mai degraba produse de tipul oualor incondeiate, cozonaci si pasca si aproape deloc mancare de carne, ceea ce arata clar faptul ca s-a pastrat pana in ziua de astazi in biserica crestina o intelegere desavarsita a acestei sarbatori a vietii, care ar trebui sa isi rasfranga lumina si asupra animalelor, sacrificate poate in numar prea mare si de multe ori cu o nepasare de nedescris, foarte greu de asociat cu esenta invataturii crestine sau cu "invierea mortilor si viata veacului ce va sa vie".

De aceea, daca este sa vorbim despre bucatele traditionale de Paste, care au o semnificatie aparte pentru toti crestinii, de orice rit ar apartine ei, atunci merita aici amintite in primul rand painea si vinul, mentionate de mai multe ori in textul sacru al Bibliei ca alimente incarcate de o bogata simbolistica, si abia apoi putem sa ne mutam atentia catre ouale inrosite, cozonac, pasca sau chiar si mancarurile pe baza de carne.

Ouale incondeiate de Pasti
Se stie ca, cel putin la inceputurile traditiei vopsirii oualor de Paste, se folosea exclusiv culoarea rosie pentru a colora ouale, care apoi erau asezate intr-un cos si oferite la biserica pentru sfintirea lor. Mai tarziu insa apar si ouale incondeiate cu teme si motive diverse, rezultat direct al dorintei gospodinelor de a contribui cu un plus estetic la traditiile de Paste.

Din punct de vedere simbolic, ouale au fost mereu asociate cu renasterea, inceputurile sau invierea Domnului. Culoarea rosie se spune ca ar trimite la sange, la viata si la jertfa facuta de Hristos pe cruce. Strict culinar, putem insa spune ca aceasta culoare ne aduce aminte ca ouale sunt produse de origine animala si ca trebuie deci consumate cu moderatie, rosul fiind astfel si o culoare de avertizare in plan alimentar.

Pasca
Pasca crestinilor este o paine rotunda si dulce, gustoasa, plina de tot felul de mirodenii si condimente delicioase, foarte diferita de pasca evreilor, de unde totusi origineaza acest ritual culinar, menit initial sa aduca aminte de iesirea evreilor din Egipt si ajuns in prezent sa semnifice o promisiune, aceea a invierii trupurilor si a vietii vesnice. Asa se explica de fapt si transformarea painii nedospite si nu prea gustoase a evreilor intr-o paine dulce si plina de nutrimente, asa cum este pasca crestinilor.

Mai des decat cozonacii de paste, pasca este adusa obligatoriu la biserica, pentru a fi sfintita, multi dintre crestini crezand sincer ca astfel vor beneficia de protectie impotriva raului si a bolilor daca vor consuma cate o portie de pasca pe durata intregii sarbatori a Sfintelor Paste. Prin stropire cu vin, pasca devine ritualic o reprezentare a jertfei Mantuitorului, putandu-se astfel observa sacrificiul care include trupul si sangele.

Cozonacul
Similar cu pasca, si cozonacul de Paste reprezinta o paine dulce a invierii si renasterii intregii creatii, putand la fel de bine sa fie pus pe masa in loc de pasca sau impreuna cu aceasta. Intrucat cozonacii sunt asociati si cu sarbatoarea Craciunului sau alte sarbatori religioase, simbolistica lor pascala este putin diminuata fata de aceea a pastii, dar ramane valabila reprezentarea ritualica a jertfei Mantuitorului, prin stropirea cozonacului cu vin sfintit, la biserica.

Mielul
Mielul viu si nu friptura de miel a fost dintotdeauna considerat un simbol al Mantuitorului Iisus si nu este deloc de mirare date fiind referirile dese din Biblie la dragostea pe care o purta Dumnezeul lui Israel fata de puii de animale, in special mielutii si viteii reusind sa ii aduca mereu zambetul pe buze. Prin asociere, chiar Iisus, fiul lui Dumnezeu, s-a bucurat de o dragoste la fel de sincera si curata.

Din pacate insa, daca initial se dorea excluderea definitiva a sacrificiilor de animale din ritualul religios al evreilor, Dumnezeul lui Israel mereu atragand atentia ca prefera de fapt jertfa ascultarii si a unei inimi pure si nu animale arse de tot, in prezent, in plin crestinism, se continua cu incapatanare aceeasi traditie cam pacatoasa si blestemata a taierii de miei vii si prepararii lor cu ocazia mesei festive de Paste.

A introduce reprezentari ale mielului viu in cadrul ritualului de Paste (miei de ciocolata, de martipan, accesorii pentru masa) poate fi privit ca o traditie frumoasa si incarcata de simboluri pentru toti iudeo-crestinii, pe cand a pastra si incuraja consumul de carne de miel exact in aceasta perioada nu inseamna decat o intelegere complet gresita a intregii traditii si chiar o dovada de lipsa de respect fata de insusi Dumnezeu si fiul sau, Iisus Hristos. Este ca si cum i-am ura acestuia sa stea cat mai mult pe cruce si sa fie rastignit in mod repetat doar pentru a ne satisface noi an de an pofta de carne proaspata de miel.

Iepurasul de Paste
Asemanator mielului, si dragutul iepuras este un alt simbol, de data aceasta de origine pagana, a primaverii si a fertilitatii. Cu siguranta, si in acest caz a fost ales unul dintre cele mai placute si inocente animale pentru a impresiona si a imbuna zeii vechi ai gotilor, caci de acolo provine traditia iepurasului de Paste. Mai tarziu, prin crestinarea gotilor, se pastreaza acest obicei, care este transferat catre sarbatoarea principala a crestinilor, Pastele Domnului.

Din fericire, de Pastele crestin se consuma mai rar carne de iepure si se prefera mai degraba servirea la desert de iepurasi de ciocolata sau de martipan, care alaturi de miei si oua dulci fac deliciul copiilor, dar si al adultilor.

Pestele
In sfarsit, si pestele este o alta fiinta asociata frecvent cu Mantuitorul Iisus, mai putin din cauze ascunse, ezoterice si mai degraba datorita prezentei permanente a pestelui si a pescarilor pe toata durata de timp cat Hristos a predicat Evanghelia vietii. Astfel s-a incetatenit ca dezlegarile de pe perioada Postului mare sa permita includerea pestelui in meniul zilnic, iar in zilele Pastelui de asemenea mesele de peste sunt prin traditie prezente in mai tot spatiul crestin.

Concluzionand, se poate spune ca bucatele traditionale de Paste sunt in buna masura o garantie a continuitatii traditiei religioase in plan culinar, ele aducandu-ne mereu aminte de momente importante din istoria crestinismului sau de persoane ori fiinte care au indeplinit un rol hotarator pentru soarta Bisericii crestine.

Animalele sacrificate si consumate la masa de Paste sunt desigur bine primite si in acesta forma, dar este de sperat sa nu ramana pentru totdeauna ca bucate traditionale de Paste ci mai degraba ca fiinte vii si jucause, asa cum ne va placea sa ii pastram vesnic in amintirea noastra.

Va dorim o masa bogata si sanatoasa si un Paste Fericit!

Autor:  Lucia Mihailescu