Pe piata din Romania au aparut de relativ scurta vreme o serie intreaga de noi sortimente de branzeturi pe care cu ani in urma nimeni nu putea sa si le procure decat calatorind in strainatate. Intrucat diversitatea acestor branzeturi este destul de mare e bine ca ele sa poata fi si clasificate in functie de anumite criterii pentru a ne putea descurca mai usor in alegerea sortimentului preferat sau cerut de o reteta culinara aparte.

Una dintre cele mai utilizate clasificari a branzeturilor din intreaga lume este clasificarea pe baza continutului de apa si a texturii, nu neaparat cea mai buna, dar oricum functionala si usor de utilizat. Exista astfel cam 5 sortimente de branzeturi, diferentiate atat prin culoare si aspect cat si prin continutul mai mic sau mai mare de apa:

Branzeturi proaspete si moi
In aceasta categorie vom intalni de obicei banzeturi proaspete, preparate de foarte curand, care au o textura moala si fina si un continut mai mare de apa. Mirosul branzeturilor proaspete si moi nu este deloc puternic ci, la fel ca si gustul, atrage usor atentia prin simplitate si delicatete. Dintre branzeturile care intra la aceasta categorie putem aminti sortimentele mozzarella, chčvre, feta, crema de branza sau robiola.

Branzeturi albastre, innobilate cu mucegai
Branzeturile din aceasta categorie sunt usor de recunoscut gratie vinisoarelor albastre de mucegai nobil care le strabat textura si care le pot da si un gust special, nu intotdeauna preferat de unele persoane. Branzeturile albastre, innobilate cu mucegai pot constitui deliciul cunoscatorilor, dar sunt si respinse de altii tocmai din cauza gustului lor specific. Aroma branzeturilor albastre este una robusta si vie, iar dintre sortimentele mai cunoscute amintim Roquefort, Gorgonzola, Stilton si Cabrales.

Branzeturile cu iz puternic
Branzeturile cu iz puternic sunt probabil cosmarul tuturor copiilor, fiind vorba despre produse care prezinta un miros specific, cu care trebuie sa te obisnuiesti inainte de a-l aprecia, dar totodata au si un gust aparte, care de asemenea poate alunga sau atrage consumatorul obisnuit. Branzeturile cu iz puternic se produc in intreaga lume desi nu au cautare atat de mare precum este cazul cu alte sortimente. Dintre marcile mai cunoscute putem aminti Epoisses, Taleggio si Morbier.

Branzeturi semimoi
La granita dintre branzeturile moi si cele tari se afla branzeturile semimoi, caracterizate printr-un continut inca mare de apa si o textura destul de moale si placuta ca aspect. De fapt, in cazul branzeturilor semimoi chiar aspectul lor deosebit este ceea ce atrage mult, dar si gustul lor este unul delicios. Pentru obtinerea acestui tip de branzeturi se apeleaza la tehnologii speciale, menite sa confere textura semimoale, specifica intregii game. Cele mai cautate si cunoscute branzeturi semimoi sunt Brie, Camembert, Chatelain, Azeitao si Saint Marcellin.

Branzeturi tari
Adevarate branzeturi destinate meselor festive, branzeturile tari sunt de multe ori utilizate gresit ca ingredient dat prin razatoare la prepararea de retete insa, spre deosebire de cascaval sau alte sortimente semimoi sau semidure, branzeturile tari originale se prepara prin tehnologii speciale, fiind nevoie chiar si de ani de zile pentru a se obtine sortimente de top, cu o textura unica si incarcate de proteine si amino-acizi foarte utili pentru sanatatea noastra. Ca exemple de branzeturi tari, de foarte buna alitate putem aminti Parmigiano-Reggiano, Gouda, Pecorino Toscano si Sbrinz.

Piata romaneasca de branzeturi s-a diversificat intr-un mod destul de fericit in prezent, oferind ocazia cunoscatorilor sa organizeze adevarate festinuri cu sortimente diverse de branza, acesta fiind si unul dintre alimentele calduros recomandate pentru orice dieta. Pentru cei mai multi dintre noi, este un fapt imbucurator deoarece putem alterna din cand cand traditionala branza de vaci, casul proaspat sau urda si cu branzeturi nobile pe care sa le consumam ca atare sau ca ingredient in retete delicioase. E drept ca nu intotdeauna vom avea norocul sa cumparam produse originale, de prima calitate, dar cel putin a fost putin stimulata piata branzeturilor si aceasta ar trebui sa fie de ajuns pentru ca incet, incet sa se inregistreze succese inclusiv pentru productia interna de branzeturi.

Autor:  Lucia Mihailescu