Diferentele dintre borsul romanesc si cel rusesc

Daca cumva credeai ca borsul e doar un simplu preparat, fara o poveste in spate, afla ca acesta era des intalnit pe mesele tarilor. Dupa cate ne spune istoria, originile sale se regasesc pe meleagurile Europei de Est, chiar daca si romanii au in gastronomia lor autenticul si vechiul bors moldovenesc.

Borsul, pe cat de rusesc, pe atat de vestic
Asadar, daca vei dori sa pregatesti un bors ucrainian pe care il vei gasi in gastronomia internationala si cu denumirea de bors rusesc sau bors de sfecla, va trebui sa te inarmezi cu ingredientul magic Vegeta bors cu legume care va slefui intreaga savoare a preparatului. Formula de baza a borsului, care a cunoscut o larga raspandire si in Franta anilor 20 invadata de emigrantii rusi, dar si in Polonia, pleaca de la o fiertura cu carne si legume, neaparat cu sfecla rosie, care se serveste cu smantana fermentata si cubulete de carne. O alta formula a borsului este cea cu varza alba, ciuperci si sfecla, pe care polonezii o servesc ca fiind unul dintre cele 12 preparate ale Craciunului. Borsul de peste sau cel verde facut cu spanac, macris si sira spinarii de porc sunt alte variante ale acestei ciorbe pe care rusii, polonezii sau ucrainienii o consuma distinct fata de romani.

Borsul romanilor, leacul impotriva relelor si deochiului
In bucataria romaneasca, pe langa zeama preparata cu tarate de grau sau secara, cu rol de acrire, borsul mai este si denumirea ciorbei care contine acest ingredient ce face deliciul meselor traditionale. Borsul, acea zeama galbuie si acrisoara, se prepara din huste (amestec de tarate si malai fermentate), apa fierbinte, malai si tarate de grau prospete si o crenguta de leustean. Toate acestea sunt amestecate si lasate la caldura timp de o zi, dupa care se repeta inca o data actiunea. Lichidul se toarma in sticle si din ceea ce ramane pe fundul vasului, se pot pastra hustele pentru un alt bors.

Pentru romani, borsul are nu numai efecte energizante, ci si purificatoare. Daca in Bucovina, inaintea sarbatorilor mari, oamenii spalau tacamurile si vesela in bors pentru „spalarea tuturor relelor”, in Moldova, lichidul magic este remediul copiilor deochiati, dar si pentru oameni lenesi la mancare si la munca. In Oltenia, cel mai bun bors e facut de oamenii iuti si harnici. Cert e ca borsul e bogat in vitaminele B si C, enzime si calciu si ca e cunoscut ca un bun detoxifiant si un bun ingredient in curele de slabire. El se foloseste atat in ciorbele cu carne, cat si in cele de legume, insa reteta clasica, asa cum este ea pomenita de veacuri, se prepara cu carne si os spart. Acestea se fierb in apa rece, se spumeaza si se lasa sa fiarba la foc mic timp de doua ore. Se taie morcovul feliute, ceapa cat mai marunt, cartofii cubulete si varza foarte fin. Patrunjelul, sfecla, pastarnacul, telina si rosiile se oparesc si se taie marunt. In acest timp, se fierbe borsul separat cu o ceapa. Dupa ce a fiert osul, se scoate carnea de pe el si se lasa ca aceasta sa fiarba in zeama ramasa, alaturi de zarzavat. Dupa 20 de minute se adauga si cartofii si se mai lasa sa fiarba ceva vreme. La final, se pun verdeturile batute cu smantana, se adauga si borsul si se potriveste de sare si piper. Pentru aceeasi savoare traditionala, preparata in stilul bucatariei moderne, simplu si rapid, foloseste Vegeta bors cu legume, iar rezultatul va fi o incantare pentru orice poftit la masa.

Borsul, reteta imperiala din vremea lui Petru cel Mare
Borsul tarilor se pastreaza in gastronomia ruseasca inca din vremea lui Petru cel Mare, acesta avand la baza napii (ridichi albe) despre care se spune ca erau mancati zilnic de temutul conducator. Era nevoie de 500 g napi si sfecla rosie, 300 g varza alba, 2 fire de praz, 2 cepe, 2 radacini de patrunjel, 1 morcov, o telina, o lingurita de unt, cate o legatura de marar, patrunjel si maghiran, 2 litri de supa din carne de pui, 700 g carne de vitel, pieptul si aripile de la o rata mica, patrunjel si sare. Pentru preparare, se degresa zeama de pui si se trecea prin tifon sau strecuratoare. Se caleau prazul, ceapa, radacinile de patrunjel si varza taiate feliute foarte fine si se adaugau 350 g sfecla si napi taiati fideluta, apoi supa si sarea dupa gust. Dupa cateva minute, se adaugau verdeturile tocate, carnea de vitel si bucatile de rata jupuite. Separat, se fierbea borsul, dupa care se adauga si acesta racit, se lua grasimea supei, se taia carnea in cubulete si se adauga in zeama, impreuna cu sfecla ramasa, data pe razatoarea mica. Tot acest amestec plin de rafinament si gust se servea fierbinte, cu smantana, alaturi de felii de carnaciori.

Oricum ai alege sa-l prepari, borsul va fi o alegere buna pentru orice masa hranitoare si plina de povesti. Fa-ti timp sa incerci retetele seculare ale acestuia si compara-le cu secretele bucatariei moderne!