Inca din secolul al 19-lea dieta Graham era cunoscuta de publicul larg, fiind probabil una dintre primele diete moderne de factura vegetariana care sa cunoasca cu adevarat o recunoastere pe plan mondial gratie combinatiei inspirate de fructe, legume si zarzavaturi, cereale integrale si alte alimente bogate in fibre alimentare si nutrimente de calitate.

Autorul acestei diete, Sylvester Graham, a fost in egala masura un preot, om al lui Dumnezeu, dar si un fervent militant pentru un stil de viata sanatos, definit printr-o o alimentatie echilibrata de tip vegetarian, care sa includa branzeturi, oua si lactate proaspete, dar nu si carne. De atunci si pana in prezent, obiectivul major al acestei diete l-a reprezentat purificarea fizica si spirituala a trupului atat prin masuri alimentare cat si prin asumarea unei vieti active si responsabile.

Inventatorul celebrei linii de produse Graham credea in acele vremuri ca prin adoptarea unei astfel de diete echilibrate pot fi ameliorate nu doar afectiuni grave ale organismului, dar se pot evita si multe dezechilibre de natura mentala precum cele cauzate de alcoolism, sexualitatea exacerbata, temperamentul violent si altele de aceasta natura. Mancarea bogata in fibre alimentare combinata cu un consum crescut de lichide au constituit baza acestei diete, iar prezentul confirma din plin teoria lui Sylvester Graham.

Destul de curios, dar Graham nu a considerat deloc necesara introducerea condimentelor la dieta, el crezand ca acestea mai mult pot dauna decat ajuta organismul sa aiba o evolutie buna. Aceasta ideea poate fi regasita si in alimentatia de tip budist unde de asemenea se evita condimentele, acolo existand tot motivatii de natura spirituala, adica dorindu-se evitarea exceselor de orice fel care pot fi cauzate si de o alimentatie bogata in condimente sau carne.

In linii generale, dieta Graham ramane la fel de valabila in prezent ca si cu o suta de ani in urma, fiind insa de retinut faptul ca lactatele proaspete in zilele noastre pot fi periculoase daca nu sunt pasteurizate si degresate, la fel stand lucrurile si cu branzeturile sau ouale de provenienta incerta. In rest insa, o alimentatie bogata in fibre alimentare, lichide din belsug, fructe si legume proaspete nu poate fi decat benefica si este imbucurator sa descoperi faptul ca justetea unor astfel de teorii este confirmata de trecerea timpului, ajutandu-ne astfel pe noi toti sa luam cele mai bune decizii pentru sanatatea noastra in plan alimentar.

Autor:  Lucia Mihailescu