Activitatea glandei tiroide este esentiala pentru metabolismul uman si de aceea orice dereglare la acest nivel poate conduce la grave complicatii de sanatate. De obicei procentul celor afectati de astfel de probleme este situat sub valoarea de 2 procente din populatia globului, dar date recente arata ca asistam la o crestere a numarului persoanelor cu probleme tiroidiene ca rezultat al unor multiple cauze, unele cunoscute medicilor, iar altele ramase inca fara o explicatie valabila.

Iodul este mineralul care a redus la minimum afectiunile glandei tiroidiene la populatia umana, acestea diminuandu-se treptat pana la niste valori minime gratie introducerii de iod in sarea pentru consum. Numarul in crestere al vegetarienilor a adus insa din nou problemele de natura tiroidiana in prim plan deoarece unii dintre acestia se feresc sa consume sare rafinata si prefera sa isi extraga sarea direct din alimente, iodul insa nefiind prezent aici si de aceea neputandu-se sustine multumitor activitatea glandei tiroide.

Nu doar iodul, dar si zincul, seleniul, cuprul si fierul ajuta la reglarea functiilor glandei tiroide si de aceea deficientele multiple de astfel de minerale pot agrava simptomele pe care le experimenteaza o persoana care sufera de tiroida. Suplimentar, si aportul de vitamine precum vitaminele C si E se pare ca ajuta, iar prezenta acestora la o dieta regulata nu ar trebui deloc neglijata.

Din motive precum cele aratate anterior, alimentatia va avea mereu un rol important pentru optimizarea functiilor glandei tiroide si se recomanda sa fie introduse la dieta mai rar produse precum uleiul de rapita, varza, cartofii dulci, conopida, broccoli sau porumbul. Acestea contin unele substante care blocheaza absorbtia de iod, care pot fi totusi neutralizate la gatit, dar care impun consumul acestor alimente cu moderatie. Soia si derivatele sale de asemenea sunt interzise persoanelor care sufera de tiroida.

Unele suplimente alimentare sunt de mare ajutor pentru imbunatatirea functiilor tiroidei, pe langa iod, putandu-se introduce la dieta si suplimente pe baza de zinc, cupru, seleniu, vitamina E sau vitamina C. Acestea se vor lua numai cu acordul medicului si in cantitatile prescrise de acesta. Este foarte riscant sa se ia cu de la sine putere asemenea suplimente deoarece in anumite cazuri vor face mai mult rau decat bine.

Hipotiroidismul este mai des intalnit decat hipertiroidismul insa este dificil de diagnosticat din cauza neprezentarii persoanelor afectate la medic. Intrucat tiroida nu produce suficienti hormoni, organismul va avea de suferit si apar simptome precum oboseala, pielea uscata, caderea parului sau durerile musculare. Prin masuri alimentare corecte insa se va putea regla in scurta vreme acest dezechilibru de sanatate, in rare situatii fiind nevoie si de o medicatie suplimentara care sa vindece aceasta boala.

Persoanele supraponderale sunt mai expuse bolilor de tiroida decat cele aflate la o greutate normala si de aceea ca prima masura care trebuie luata se va urmari si cura de slabire, iar o imbunatatire a starii de sanatate nu va intarzia astfel sa apara. O dieta mai saraca in calorii si carbohidrati si bogata in proteine va oferi cele mai bune rezultate in acest caz.

Dietele specifice pentru persoanele care sufera de afectiuni ale glandei tiroide sunt la fel de necesare ca si medicatia adecvata si de aceea trebuie discutate si prescrise cu lux de amanunte de catre medicul specialist, care va face adnotarile necesare pentru fiecare caz in parte. Un jurnal alimentar este de asemenea bine de tinut atat pentru a se urmari aportul de nutrimente cat si pentru a se putea relua acelasi regim alimentar atunci cand, eventual, se vor inregistra si unele recidive ale bolii.

Autor:  Lucia Mihailescu