Oboseala şi stresul sunt doar două dintre problemele cotidiene ale omului modern. Pe lângă acestea există multe altele. Spre exemplu, schimbările climatice solicită foarte mult organismul nostru. Tocmai de aceea este important să ne hrănim corespunzător astfel încât să oferim organismului nutrienţii necesari menţinerii stării de sănătate şi capacităţii de apărare împotriva agresiunilor de tot felul.

Tipuri de nutrienţi

Specialiştii atrag atenţia că o alimentaţie echilibrată trebuie să cuprindă 55% carbohidraţi, 15% proteine şi 30% grăsimi. Mare atenţie însă la calitatea grăsimilor consumate!

Într-adevăr grăsimile au un rol esenţial în buna funcţionare a organismului, însă la fel de important este să alegem grăsimi de bună calitate, adică acele grăsimi nesaturate care sunt benefice pentru organism. Pe acestea le găsim în alimente de origine vegetală, dar şi în preparate din peşte.

O categorie importantă de grăsimi nesaturate o reprezintă grăsimile esenţiale Omega 3 şi Omega 6, care nu pot fi produse de organism şi de aceea este important să le luăm din alimentaţie. Surse de grăsimi esenţiale sunt uleiurile vegetale (de in, de rapiţă, de floarea soarelui), margarinele de nouă generaţie, fructele oleaginoase (nuci, alune şi fistic) şi preparatele din peşte.

O altă categorie de grăsimi este reprezentată de cele saturate (preponderent de origine animală), numite popular şi grăsimi „rele” şi grăsimi trans al căror aport nutriţional este scăzut şi în plus cresc nivelul colesterolului „rău” din sânge. Grăsimile saturate le găsim în lactate grase (unt, smântână), carne grasă de vită, carne de porc, slănină, iar grăsimile trans le găsim în produsele de tip fast food, în produsele de patiserie, dulciuri rafinate. Specialiştii în nutriţie recomandă să reducem consumul de grăsimi rele şi, pe cât posibil, să le înlocuim cu grăsimi „bune”.

Ce implică o dietă echilibrată

Şi fiindcă o alimentaţie echilibrată este foarte importantă pentru sănătatea noastră, trebuie să fim atenţi ca dieta să cuprindă de asemenea carbohidraţi, proteine, dar şi vitamine şi minerale.

Surse importante de nutrienţi sunt legumele (mazărea, cartofii, dovleceii, fasolea, lintea) şi fructele (merele, perele, strugurii, dar şi oleaginosele, adică nucile, alunele şi migdalele). De asemenea cerealele integrale (în special, orz sau ovăz) sunt foarte hrănitoare. Pe cât posibil, fructele şi legumele trebuie consumate în stare crudă sau aproape crudă. Iar dacă nu găsim legume proaspete putem folosi legume congelate şi zarzavat, decât să le excludem din alimentaţie. Zacusca şi murăturile ar putea, de asemenea, să se regăsească în meniu.

Hidratare în anotimpul rece

Hidratarea este la fel de importantă în anotimpul rece, cum este şi în anotimpul cald. Tocmai de aceea lichidele trebuie să fie nelipsite din meniul zilnic: supele, ceaiurile şi sucurile naturale au un aport însemnat de nutrienţi şi ne hidratează pe timpul anotimpului rece. Toamna şi iarna nu mai consumăm apa de la frigider, ci doar de la temperatura camerei, astfel organismul este ferit de deshidratare şi în plus nu consumă energie ca să aducă apa la temperatura corpului.

Aşadar, în anotimpul rece este cel puţin la fel de important ca în anotimpul cald să ne hrănim echilibrat şi să aducem organismului nostru nutrienţii necesari: carbohidraţi, proteine, grăsimi şi de asemenea să ne hidratăm corect cu supe, ceaiuri şi nu în ultimul rând, apă.

Autor:  Iosub Alin