Site coolinaria.ro

Dieta specifica populatiei din antica Roma


Dieta specifica populatiei din antica Roma Stramosii nostri romani nu se diferentiau foarte mult de noi in ce priveste modul lor specific de servire a meselor zilnice si in acele vremuri existand frecvent practica nesanatoasa de a sari peste micul-dejun si a consuma 2 mese mai imbelsugate peste zi. Exista totusi o gustare mai consistenta care se servea de obicei in jurul orei 11 dimineata, de obicei aceasta constand in preparate reci de tipul carnii ramase de la cina, fructe, lapte si branzeturi.

Pranzul in Roma antica nu era prea bogat, dar oferea suficienta energie pentru a se face fata eforturilor fizice de-a lungul intregii zile. Un pranz cu specific mediteranean, masa romanilor putea include salate diverse, nelipsitele masline, nuci, alune, seminte, branzeturi tari, paine integrala si o serie bine diversificata de preparate din carne. Fructele se consumau in mod frecvent, iar legumele puteau sau nu sa apara sub forma de piure, iahnie, tocanita sau in stare cruda la masa de pranz.

Cina era masa principala a zilei la romani, sotia sau sclavele din casa facand in acest sens pregatiri temeinice peste zi si gatind o masa consistenta si, pe cat posibil gustoasa. Initial, in perioada Republicii, ingredientele pentru cina erau simple si sanatoase, gatite insa cu maiestrie pentru a potenta aroma si gustul lor. Mai tarziu insa, odata cu importul de alimente din intregul Imperiu, cina romanilor se diversifica, dar nu neaparat in bine, aparand si multe grasimi, dulciuri si condimente destul de nocive pentru sanatatea mesenilor.

Deoarece nu existau furculite sau cutite special destinate servirii mesei, romanii mancau de regula cu mana, preparatele fiind portionate din timp in bucati mai mici pentru a se preta la acest mod de servire a mesei. Se putea servi masa fie asezat pe scaune, fie culcat pe sezlonguri special gandite pentru aceasta activitate. De regula, femeile si copiii foloseau scaunele, iar barbatii, care cinau mai mereu separat, se culcau pe sezlongurile lor lungi mancand si servind vin la discretie.

Dintre bauturi, vinul era nelipsit la mesele servite de romani, femeile neavand initial permisiunea de a consuma alcool, dar reusind mai apoi sa isi castige si ele acest drept si participand cot la cot cu barbatii la cinele lor consistente si marcate de excese de tot felul. Vinul putea fi alb, rosu sau negru, iar romanii nu il beau decat indoit cu apa calduta, condimente sau miere de albine. Berea nu se prea servea deoarece era considerata o bautura a barbarilor si la fel laptele de capra sau cel de oaie.

Un fapt inedit, existau in acele vremuri si cupoane de masa pentru cetatenii saraci ai Romei, care permiteau unora dintre defavorizatii soartei sa aiba parte de macar o masa zilnica constand in legume pasate, putina paine, faina si chiar si carne la zilele speciale. Aceste alimente puteau fi oferite gata preparate sau sub forma de produse. Sclavii cinau si acestia dupa un meniu gandit de matroana casei, de obicei ei nebeneficiind de alimentele servite de stapanii lor ci doar de produse simple si ieftine, dar si destul de sanatoase.

Romanii aveau o stricta impartire pe clase sociale, iar alimentatia lor diferea bineinteles din acest motiv, de regula la mesele persoanelor instarite fiind prezente si preparate delicioase complet necunoscute celor din clasele sociale inferioare. Cinele patricienilor romani erau foarte atent elaborate si doar cei mai buni bucatari ai Imperiului puteau incropi asemenea festine princiare pentru bogatii zilei. Se faceau si multe excese alimentare, acestea crescand ca frecventa odata cu decaderea definitiva a gloriei Imperiului Roman.

Initial, romanii nu erau deloc mari consumatori de carne, ei preferand mai degraba mesele bogate in legume, fructe si branzeturi, furnizate de catre agricultura lor bine pusa la punct si sustinuta prin eforturile constante ale muncii devotate a sclavilor. Condimentele se utilizau insa in mod frecvent la prepararea meselor zilnice, existand si o serie de sosuri, uleiuri, oteturi si bauturi dulci menite sa insenineze fruntile mesenilor. Mai tarziu insa, odata cu bunastarea instalata prin expansiunea Imperiului, carnea devine de nelipsit la mesele celor cu dare de mana si, nu intamplator, tot acum se inmultesc si bolile cu substrat alimentar.

Alimentele se gateau de regula prin fierbere si/sau prajire in ulei de masline, iar cuptorul era utilizat aproape exclusiv la prepararea painii si a altor specialitati de brutarie. Igiena alimentara si personala era, pe cat posibil, incurajata in acele vremuri, fiind obligatorie spalarea mainilor inainte de servirea meselor si chiar ungerea trupului cu uleiuri parfumate si schimbarea vesmintelor, acolo unde posibilitatile gazdei permiteau acest lucru. La plecare, oaspetii obisnuiau sa ceara un pachet pentru acasa din preparatele care le placeau mai mult in semn de omagiu pentru cina pregatita de catre bucatarii gazdei.

In prezent, noi ne putem lauda cu foarte putine adaosuri sanatoase la mesele servite altadata de catre romani, ba chiar suntem in dezavantaj prin introducerea in alimentatia noastra zilnica a zaharului si fainii albe rafinate. Avem insa acces la o serie de legume, fructe si cereale aduse de peste ocean sau din Asia, care ne-au diversificat in bine dieta obisnuita, aducand un plus de sanatate pentru stomacurile noastre incarcate cu carne si grasimi nesanatoase.

Mancam deci si noi nu foarte diferit de stramosii nostri, dar e bine sa retinem de la acestia doar partile bune ale dietei lor si sa evitam orice fel de exces care sa conduca cu timpul la dezechilibre grave de sanatate. Bunastarea si abundenta de produse de pe piata agro-alimentara isi au si consecintele lor negative, iar excesele alimentare de orice fel sunt doar unul dintre pericolele care ne ameninta sanatatea daca nu suntem suficient de atenti pentru a le preveni in timp util.

Autor:  Lucia Mihailescu