Destul de multa lume inca apreciaza la superlativ branzeturile nedegresate, asa cum pot fi acestea procurate de la producatorii locali sau direct de la stana, fara a parea deloc impresionati de averizarile medicilor privitor la continutul mare de grasimi din aceste branzeturi neprocesate.

Atentie marita trebuie totusi acordata consumului de astfel de branzeturi in special de catre persoanele de varsta adulta care sunt susceptibile de afectiuni ale sistemului circulator, hipertensiune arteriala sau colesterol crescut deoarece branzeturile grase ocupa unul dintre primele locuri in lista alimentelor care ar trebui complet eliminate de la dieta unor astfel de persoane.

Cascavalul, casul, branza de burduf si alte sortimente nedegresate contin toate peste 20 de miligrame de colesterol la 100 de grame, adica infiorator de mult pentru o singura portie de branza servita in mod regulat. In cazul variantelor degresate de branzeturi colesterolul va scadea sub 10mg pe 100 de grame, inca destul de mult, dar oricum permitandu-ne sa tinem sub control acest factor de risc pentru sanatatea noastra.

Branza topita in tigaie aproape dubleaza aportul de colesterol negativ si e usor de inteles ce se poate intampla daca vom folosi nu branza degresata ci branza plina de grasimi saturate. Colesterolul poate astfel incarca foarte repede arterele de sange cu depozite de grasimi greu de indepartat, care vor impiedica apoi buna circulatie a sangelui si vor creste simtitor riscul de boala.

Este din acest motiv de preferat sa optam constant pentru branzeturile degresate si in special sortimentele mai sarace in colesterol asa cum sunt branza de vacuta, branza de capra si multe alte sortimente degresate. Mai nou s-au lansat pe piata si branzeturi combinate care tintesc persoanele cu colesterol ridicat, acesta fiind si cazul cremelor de branza degresata, a branzei de burduf cu seminte de in preparata in Italia, branza din iaurt degresat si multe, multe altele.

Autor:  Lucia Mihailescu