Cand auzim de frisca ne gandim imediat la un tort, prajituri, adica la ceva gustos. Ce poate fi mai bun decat o crema dulce, pufoasa, care sa ne rasfete privirea si papilele gustative? Despre frisca stim ca este unul dintre cele mai utilizate ingrediente in toate bucatariile lumii. O folosim cel mai adesea pentru deserturi, dar in ultima vreme a inceput sa fie inclusa si in sosurile pentru paste, antreurile cu branza etc.

Pe piata, frisca obisnuita e similara cu o crema cu textura mai onctuoasa, insa intre cele doua este o mare diferenta, si anume ultima contine nu mai putin de 36 de procente de grasimi lactate. O lingura din acest sortiment inseamna 52 de calorii.

Mare atentie daca vrei sa servesti asa ceva: o lingura de frisca cu 40 de procente mai grasa reprezinta echivalentul a 60 de calorii, din care 50 sunt, de fapt, grasimi. Trei sferturi din grasimile din frisca sunt saturate. O lingura de frisca inseamna aproximativ 17 procente din doza zilnica recomandata de grasimi saturate.

Cum se obtine frisca
Frisca este cel mai consistent produs obtinut din lapte. Cand ajunge in fabrica, laptele este introdus intr-o masina speciala pentru a fi pasteurizat. Acesta e momentul in care lichidul e separat de o crema mai consistenta.

Frisca si colesterolul
In general, continutul de colesterol variaza in functie de sortimentul consumat. Astfel, intr-o lingura de frisca gasim 20 mg de colesterol, adica echivalentul a 7 procente din doza recomandata de colesterol la o dieta cu 2.000 de calorii, in SUA, tara in care se inregistreaza o problema reala cu obezitatea. Potrivit Asociatiei Americane a Inimii, depasirea acestei doze are legatura directa cu aparitia bolilor cardiovasculare.

Ce gasim in frisca
Singura vitamina care se gaseste din abundenta in acest deliciu este vitamina A. O lingura de frisca inseamna in jur de 4 procente din doza zilnica recomandata de vitamina A la o dieta de 2.000 calorii. Ea este importanta pentru sanatatea pielii si a sistemului imunitar.

Din cate se pare, frisca nu furnizeaza o cantitate mare de proteine si carbohidrati, iar riboflavina (o vitamina din complexul B, cu rol important in reglarea respiratiei celulare) se gaseste in cantitati reduse, dar are un aport semnificativ de calciu.
In afara de acestea, in frisca mai gasim aproximativ 8 procente din necesarul de calciu si foarte putin fier si fluorid.

Alternative mai sanatoase
Frisca este cea mai comuna crema care se obtine din lapte, insa unii producatorii ofera si versiuni mai sanatoase, adica mai sarace in calorii.

Aproximativ 113 grame de frisca cu textura mai onctuoasa inseamna 414 calorii, iar cea mai light are 350 calorii. Indiferent de textura, in aceasta cantitate gasim 2.5 grame de proteine, fibre deloc si foarte putin zahar, insa amandoua sunt bogate in grasimi, variind intre 37 si 40 de procente la 113 g. Mai mult de jumatate din grasimi provin din cele saturate.

Daca vrei ceva sanatos, atunci pregateste-ti acasa frisca din lapte pasteurizat. Nu ai nevoie decat de mixer sau tel. Laptele pasteurizat nu are grasimi, insa contine cu 735 mai putine calorii decat frisca din comert.

Alternativa la deserturile cu fructe o poate constitui si crema din branza. Aproximativ 220 grame de branza de vaca inseamna 104 calorii si mai putin de un gram de grasimi.

Este gustos sa gatim cu frisca, intrucat mancarea are alta savoare, dar avem parte si de grasimi saturate nesanatoase si calorii nedorite. Ca sa evitam asa ceva e bine sa folosim mai degraba lapte cu putine grasimi.

In cazul pastelor si macaroanelor, sosul poate fi subtiat, spre exemplu, cu 1 lingura de amidon de porumb la 240 g de lapte pasteurizat. Pentru pastele cu sos Alfredo, dieteticienii recomanda crema de branza in combinatie cu suc de lamaie, amidon de porumb, apa si supa de pui.

Autor:  Alina Tibichi