In Evul Mediu, regimul alimentar a variat in functie de statutul social. Cum majoritatea “importurilor” insemnau transport costisitor, cei bogati isi permiteau sa-si asezoneze mancarea cu diverse ierburi aromate si condimente aduse de departe, pe cand cei saraci se limitau la ce aveau in gradina.

In plus, mai exista si ideea ca toate legumele care ies din pamant sunt menite taranilor si servitorilor, doar ceapa si usturoiul gasindu-se uneori pe masa bogatasilor. In ceea ce priveste fructele si legumele crude, ei bine, acestea erau destul de mult evitate intrucat planau suspiciuni cu privire la consumul lor in stare cruda.

Despre mancarea din Evul Mediu
- nu exista un echilibru alimentar. Problemele de sanatate din Evul Mediu au avut, printre altele, drept cauza si lipsa fibrelor si a vitaminei C din alimentatie;
- cerealele au fost alimentul de baza pana cand au inceput sa fie gatite cartoful si orezul;

- persoanele sarace pregateau supe sau ciorbe si mancau produse lactate;
- ovazul, orzul si orezul erau pentru saraci, iar graul pentru bogati;

- carnea de vita se gasea mai rar intrucat ingrijirea animalelor presupune o investitie destul de mare in a semana si aduna nutret;
- tehnici de conservare a alimentelor: uscare, afumare, la murat, cu sare;

- in supe si sosuri se foloseau multe migdale drept agent de ingrosare;
- in Postul Pastelui, romano-catolicii si ortodocsii nu mancau carne, produse lactate si oua;

- in manastiri era limitat consumul de vin, dar nu si de bere (in unele). In schimb, era interzis consumul de carne de la animale;
- se credea ca alcoolul ajuta la digestie mai mult decat apa;

- vinul era consumat cu precadere in zonele in care se cultivau struguri;
- in partea Nordica a continentului se pregatea bere;
- tehnica distilarii era cunoscuta, dar prea putin folosita.

Regimul alimentar al persoanelor bogate
- impresionau prin aranjamentele exotice si colorate;
- mancarea era destul de piperata;
- condimente preferate: piper, scortisoara, nucsoara, cuisoare, ghimbir, sofron, cardamom, coriandru, usturoi, mustar etc.;
- mancau: branza, fructe, cateva legume, peste proaspat si sarat (herring, somon, cod etc.), o mare varietate de carne (de capra, porc, vita, miel, iepure, lebada etc.), paine din grau etc.

Regimul alimentar al celor din clasele sociale de jos
- mancarea se pregatea cu ce cultiva fiecare in apropiere de casa;
- condimentele si ierburile aromate erau un lux;
- nu aveau voie sa consume carne de caprioara sau iepure, intrucat numai cei bogati puteau merge la vanatoare. In caz contrar, pedepsele puteau ajunge pana la executie;
- mancau: orez, paine de orz, produse lactate, carne (de vita, miel sau porc), peste (numai daca prin apropierea lor trecea un curs de apa), legume si fructe de pe plan local, miere de albine, nuci.

Autor:  Alina Tibichi