Atunci cand oamenii mananca, ei folosesc toate simturile: vaz, auz, miros, atingere si gust, pentru a-si forma judecatile generale despre alimente. Gustul este cel mai influent atunci cand decidem cat de delicios este un produs.

Initial, s-a crezut ca simtul gustului este compus din patru gusturi de baza, care nu pot fi reproduse prin amestecarea impreuna a oricaror dintre celelalte. Cu toate acestea, s-a descoperit cel de-al cincilea gust primar: umami.

Noul gust a fost decoperit de catre chimistul Kikunae Ikeda, in sparanghel, rosii, carne si branza, dar si intr-o supa din alge marine. Umami reprezinta gustul glutamatului, un aminoacid.

Umami este unul dintre cele cinci gusturi de baza, alaturi de dulce, acru, amar si sarat. Cuvantul a fost imprumutat din japoneza, "umai" insemnand delicios, iar "mi" gust. Deci, in esenta, se refera la gustul delicios al unei mancari.

Gustul umami se regaseste in sosuri, carne, supe dar si in legumele caramelizate. Cel mai "umami" gust este cel al parmezanului.
Umami este greu de descris in cuvinte. El induce salivarea si stimuleaza gatul, cerul si spatele gurii. De unul singur, umami nu este sesizabil, insa el face alte gusturi mai puternice, mai ales cand aromele se potrivesc.

Mancaruri bogate in umami
Multe dintre alimentele pe care le consumam zilnic contin umami. Glutamatul se gaseste in carnuri si legume, precum pestele, scoicile, ciupercile, rosiile, spanacul sau chiar in ceaiul verde si alimente fermentate: branzeturi, sos de soia etc.

Primul contact cu umami este laptele de la san.
Umami a devenit popular printre firmele precum Nestlé, Campbell Soup Company si Frito-Lay.

Autor:  Andreea Utza