Preferinta pentru soia a aparut odata cu impunerea vegetarianismului ca secret al tineretii vesnice si al sanatatii impecabile. Am crezut mereu ca e un moft, dar se pare ca cercetarile in domeniu au relevat faptul ca soia are un rol esential in buna functionare a sistemului cardio-vascular si osos, in prevenirea aparitiei cancerului si in reducerea simptomelor specifice menopauzei.

Avand in vedere faptul ca soia este bogata in aminoacizi esentiali (valina, leucina, lizina, si altii cu acelasi tip de denumire), calciu, fier, zinc, fosfor, magneziu, vitaminele B, fibre si acizi omega 3, este clar ca nu are cum sa fie altfel decat un miracol al naturii.

Acum mai ramane sa ne obisnuim cu gustul, mai ales in cazul laptelui de soia si al branzei tofu. Argumentele sunt solide si convingatoare, dar ce te faci cand nu suporti absolut deloc consistenta ciudata a acestor produse.

Laptele de soia reduce, dupa cate se pare, cantitatea de colesterol din organism. De asemenea, este indicat in anumite regimuri alimentare (pentru colon iritabil, de exemplu) pentru a determina un bun tranzit intestinal si a evita balonarea.

Prin continutul ridicat de calciu, produsele din soia ajuta la intarirea sistemului osos si previne instalarea osteoporozei. De asemenea, consumul de soia ajuta la prevenirea fracturilor osoase ce se pot inregistra la femeile aflate la menopauza.

Soia intervine in cresterea nivelului de estrogen, ceea ce intervine in ameliorarea simptomelor specifice menopauzei (bufeuri, tulburari de somn, scaderea libidoului, pierderi ale memoriei). Toate aceste simptome afecteaza mult mai putine femei din Japonia, unde consumul de soia este la ordinea zilei, fata de femeile din celelalte parti ale lumii.

Avand in vedere toate argumentele prezentate anterior, este evident ca ar trebui sa includem soia in alimentatia noastra zilnica. Eu nu am reusit insa sa depasesc senzatia de neplacere cu privire la gustul acestor produse. Poate ma ajuti tu cu niste trucuri, pentru ca vreau neaparat sa ma bucur si eu de beneficiile acestui aliment.

Autor:  Raluca Alupoaie