Site coolinaria.ro

Bulimia nervoasa, unul din riscurile dietelor severe


Bulimia nervoasa, unul din riscurile dietelor severe Este ciudat cum omul este atat de dur cu cei din jurul sau, cum arunca vorbe fara sa-i pese ca prin ele va rani iremediabil pe cineva, cum judeca si acuza fara sa se priveasca mai intai cu atentie in oglinda. Este trist cum omul sufera si isi distruge viata pe baza spuselor altora, cum in loc sa ridice capul sus sfidator si sa-si impuna propriul punct de vedere, se lasa doborat de tot ce aude de la cei care nici macar nu au dreptate in ceea ce spun. Este un cerc vicios universal si periculos in care ne prindem cu totii de mana provocandu-le vecinilor de hora acelasi rau pe care l-am primit la randul nostru de la altii.

Imaginea de mai sus este relevanta pentru a incerca sa explicam bulimia nervoasa. Dureroasa si periculoasa, aceasta afectiune psihologica are repercusiuni dintre cele mai severe la nivelul sanatatii fizice. Bolnavul se percepe gresit din punct de vedere fizic (este adevarat ca pot exista bulimici sub sau supraponderali, dar majoritatea au o greutate normala si o constructie armonioasa a trupului). Obsedati de modul in care arata, de teama de a nu se ingrasa, bulimicii sunt caracterizati prin episoade de pofta exagerata de mancare, satisfacuta prin „infulecarea” rapida a unor cantitati irationale de hrana, urmata de instalarea unui sentiment coplesitor de vinovatie, ceea ce determina adoptarea unei metode agresive de eliminare la fel de rapida a hranei ingerate (provocare de varsaturi si scaune diareice prin diferite mijloace medicamentoase sau nu).

Acest sentiment de vinovatie nu are insa un efect major si rational care sa nu ii mai permita persoanei in cauza sa nu mai cada prada tentatiei de a se „indopa”. Episodul trece si este uitat parca prin minune. Dupa care „criza” este repetata intocmai ca si cum nu ar fi avut niciodata vreun precedent. Si tot asa, cam de doua ori pe saptamana, pana se ajunge la medic, dar de cele mai multe ori nu din cauza identificarii bulimiei si din cauza altor probleme digestive care apar ca urmare a varsaturilor excesive, de exemplu.

Bulimia apare pe fondul unei baze genetice care predispune la asa ceva (bulimie, depresie, obezitate la unul dintre membrii familiei) si prin participarea unui cumul de factori psiho-sociali de tipul: perceptiei gresite de sine, lipsa de incredere in propriile forte, labilitate emotionala, situatii stresante, conflictuale, pierderea unei persoane dragi, etc. De asemenea, bulimia apare foarte frecvent in urma unor diete severe in care persoanele in cauza si-au refuzat multe dintre alimentele preferate, in care le-a fost foarte greu si in urma carora s-au ales si cu o depresie, eventual.

Bulimia trebuie identificata din timp, investigata si tratata precoce pentru a evita ca tot organismul sa cada intr-un asemenea dezechilibru incat sa nu mai poata fi salvat in nici un fel. Se apeleaza la consiliere psihologica si eventual la tratament medicamentos. Se lucreaza in special asupra stimei de sine si se insista pe adoptarea unui stil de viata echilibrat din toate punctele de vedere.

Bulimicii nu vor recunoaste niciodata ca au aceasta problema si nu vor cere ajutor decat atunci cand s-ar putea sa fie prea tarziu. Asa ca, daca ai in preajma ta persoane care vorbesc mereu in termeni depreciativi despre ele, care mananca ciudat de mult si apoi stau mult la baie si revin de acolo palide sau se plang mereu ca sunt obosite, fa tu un pas important si convinge-le sa apeleze la un medic.

Autor:  Raluca Alupoaie